Riscurile psihosociale și sănătatea psihică la locul de muncă

Riscurile psihosociale și consecințele aferente pentru sănătatea psihică și fizică reprezintă unele dintre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM). Pe lângă efectul lor negativ asupra sănătății individuale, riscurile psihosociale pot avea și un impact negativ asupra eficienței organizațiilor, precum și asupra economiilor naționale.

Stresul, anxietatea și depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă ce afectează lucrătorii europeni. Discuțiile despre sănătatea psihică și menționarea provocărilor de la locul de muncă se află încă sub umbra fricii de stigmatizare. Cu toate acestea, proporția lucrătorilor care declară că se confruntă cu factori de risc care le pot afecta negativ sănătatea psihică este de aproape 45 %. Însă atunci când sunt considerate mai degrabă o problemă organizațională decât o vină individuală, riscurile psihosociale pot fi abordate în același mod structurat și organizat ca alte riscuri legate de SSM.

Ce sunt riscurile psihosociale?

Riscurile psihosociale apar din cauza unei proiectări, organizări și gestionări deficitare a muncii, precum și a unui context social deficitar al muncii, și pot avea rezultate psihologice, fizice și sociale negative. Câteva exemple de condiții de lucru care generează riscuri psihosociale:

volumul de muncă excesiv;
solicitările contradictorii și lipsa de claritate a rolului;
neimplicarea în luarea deciziilor care îl afectează pe lucrător;
lipsa de influență asupra modului în care se desfășoară activitatea;
schimbări organizaționale prost gestionate;
insecuritatea locului de muncă;
comunicare ineficientă;
lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;
hărțuire psihologică și sexuală;
clienți, pacienți, elevi etc. dificili.

Atunci când se analizează cerințele postului, este important să nu se confunde factorii de risc psihosocial, de exemplu volumul excesiv de muncă, cu condițiile în care, deși sarcinile de lucru sunt stimulante și uneori dificile, există un mediu de lucru favorabil, în care lucrătorii au suficientă autonomie și sunt bine pregătiți și motivați să dea tot ce au mai bun. Un mediu psihosocial de bună calitate îmbunătățește performanța și dezvoltarea personală, precum și bunăstarea fizică și psihică a lucrătorilor.

Lucrătorii suferă de stres atunci când cerințele generale ale activității lor profesionale sunt excesive și le depășesc capacitatea de a face față. Pe lângă problemele psihice asociate, de exemplu sindromul de burnout, anxietate, depresie și chiar intenții de sinucidere, lucrătorii care suferă de stres prelungit pot dezvolta probleme grave fizice, de exemplu boli cardiovasculare sau afecțiuni musculo-scheletice.

Pentru organizație, printre efectele negative se numără performanțele economice slabe în general, creșterea absenteismului și a prezenteismului (lucrători care se prezintă la muncă fiind bolnavi și neputând funcționa eficient), o rată mai mare de fluctuație a personalului, precum și rate mai mari de accidente și vătămări. Absențele legate de probleme psihice tind să fie mai lungi decât cele din alte cauze, iar factorii de risc legați de locul de muncă sunt un element important care contribuie la creșterea ratelor de pensionare anticipată. Estimările privind costurile pentru întreprinderi și societate sunt semnificative și se ridică la miliarde de euro la nivel național.

Cât de mare este problema?

Sondajul Pulsul SSM realizat de EU-OSHA în 2022 arată că 27 % din lucrători se confruntă cu stres, anxietate sau depresie cauzate sau agravate de muncă. Două din riscurile psihosociale care s-au dovedit a avea cel mai grav efect asupra sănătății lucrătorilor sunt orele de lucru nefavorabile socializării și intensitatea muncii.

Se consideră că abordarea preventivă, globală și sistematică a gestionării riscurilor psihosociale este cea mai eficientă. Sondajul european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER) realizat de EU-OSHA examinează modul în care sunt percepute și gestionate riscurile psihosociale în rândul întreprinderilor europene, identificând principalele cauze, bariere și nevoi de sprijin. Sondajul arată că riscurile psihosociale sunt considerate mai problematice și mai greu de gestionat decât riscurile „tradiționale” legate de SSM. O analiză mai detaliată arată că în special microîntreprinderile și întreprinderile mici tind să subestimeze riscurile psihosociale și că adesea nu dispun de măsuri preventive adecvate. Este necesar ca toate întreprinderile și toate statele membre să sensibilizeze și să ofere instrumente practice și simple la nivel sectorial pentru gestionarea riscurilor psihosociale legate de muncă.

Ce se poate face pentru a preveni și gestiona riscurile psihosociale?

Politica Uniunii Europene recunoaște că sănătatea psihică trebuie abordată în mod cuprinzător în toate domeniile de politică, inclusiv sănătatea psihică la locul de muncă.

Cu abordarea corectă, riscurile psihosociale pot fi prevenite sau gestionate cu succes, indiferent de mărimea sau tipul întreprinderii.

Gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă nu este doar o obligație morală și o investiție bună pentru angajatori, ci și un imperativ juridic prevăzut în Directiva-cadru 89/391/CEE, sprijinit de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul ocupațional și hărțuirea și violența la locul de muncă.

Angajatorii au responsabilitatea legală de a se asigura că riscurile la locul de muncă sunt evaluate și controlate corespunzător. Implicarea lucrătorilor în acest proces este esențială pentru a asigura identificarea și gestionarea mai bună și mai eficientă a riscurilor. Lucrătorii și reprezentanții lor înțeleg cel mai bine problemele care pot apărea la locul lor de muncă, iar implicarea lor s-a dovedit un factor de succes în combaterea riscurilor psihosociale la locul de muncă.

Găsiți mai multe informații despre îndrumările practice aici.