Dizabilitățile și securitatea și sănătatea în muncă

Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap

Pachetul european privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap reprezintă una dintre inițiativele principale ale Strategiei mai ample a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030. Obiectivul său este de a asigura că persoanele cu handicap beneficiază de un acces egal la piața muncii, care să le permită să rămână active pe piața muncii și, prin urmare, să se bucure de incluziune socială sporită și de autonomie economică.

Pachetul se axează pe șase domenii, dintre care următoarele sunt de competența EU-OSHA:

• asigurarea unor amenajări corespunzătoare la locul de muncă, respectiv orice modificare adusă unui loc de muncă, necesară pentru a-i permite unei persoane cu handicap să candideze, să‑și îndeplinească sarcinile și să evolueze la locul de muncă sau să participe la formări;

• menținerea persoanelor cu handicap pe piața muncii și prevenirea dizabilităților asociate cu bolile cronice;

• asigurarea sistemelor de reabilitare profesională în caz de boală sau accident.

Prin colectarea și dezvoltarea resurselor relevante, EU-OSHA contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor descrise în pachet.

Obligațiile legale ale angajatorilor

Lucrătorii cu handicap din UE sunt protejați atât prin reglementările antidiscriminare, cât și prin cele privindsecuritatea și sănătatea în muncă (SSM), unele state membre completând aceste cerințe minime cu reglementări suplimentare. 

Directiva privind egalitatea de tratament (Directiva 2000/78/CE a Consiliului) include dispoziții specifice privind combaterea discriminării pe motive legate de dizabilitate, printre altele. Aceasta impune angajatorilor să furnizeze amenajări corespunzătoare pentru persoanele cu handicap, care să le permită participarea la ocuparea forței de muncă și la formare.

Legislația specifică SSM precum Directiva-cadru privind SSM (Directiva 89/391/CEE) le impune angajatorilor să prevină riscurile la sursă și să efectueze evaluări ale riscurilor la locul de muncă. Această abordare se dovedește a fi utilă pentru identificarea amenajărilor necesare care să-i sprijine pe lucrătorii cu handicap. În plus, aceste reglementări le impun întreprinderilor și angajatorilor să protejeze grupurile deosebit de sensibile de pericolele care le afectează în mod specific. Cu toate acestea, prevenirea riscurilor și ușurarea muncii pentru toți lucrătorii le pot permite lucrătorilor cu handicap să continue să muncească.

În acest context, Directiva privind cerințele la locul de muncă (Directiva 89/654/CEE) subliniază că este necesar să se acorde o atenție deosebită aspectelor precum ușile, culoarele, scările, dușurile, chiuvetele, posturile de lucru și toaletele utilizate de persoanele cu handicap.

Prevenirea riscurilor și promovarea sănătății

Un factor esențial pentru a sprijini persoanele cu boli cronice și cu dizabilități să rămână în câmpul muncii constă în punerea în aplicare a unui sistem solid de gestionare a riscurilor și de promovare a sănătății și stării de bine. Prin abordarea unor aspecte esențiale precum accidentele afecțiunile musculoscheletice (AMS), stresul profesional, expunerea la substanțe periculoase, bolile profesionale și zgomotul excesiv, locurile de muncă pot reduce povara suportată de persoane și economii.

Revenirea în câmpul muncii

Pentru ca persoanele cu handicap să revină în câmpul muncii cu succes în urma unui concediu medical pe termen mediu sau lung, este esențială o abordare bine planificată și sistematică. Prin urmare, este extrem de important ca profesioniștii din diferite domenii (cadre medicale, terapeuți ocupaționali, experți în domeniul accesibilității și al dizabilităților, profesioniști din domeniul SSM, personalul departamentelor de resurse umane etc.) să colaboreze la definirea și punerea în aplicare a unui program care să faciliteze revenirea eficace în câmpul muncii și încadrarea durabilă în muncă a persoanelor cu handicap.

Cercetările anterioare ale EU-OSHA arată că majoritatea planurilor reușite combină îngrijiri de sănătate prin intervenție timpurie, resurse, consultanță privind amenajările la locul de muncă și ocuparea forței de muncă, sprijinul psihologic specific activității, formarea profesională și orientările și informațiile din partea sistemelor de securitate socială. Această abordare personalizată ține seama de nevoile și circumstanțele specifice atât ale lucrătorilor, cât și ale angajatorilor.

Amenajările la locul de muncă pot include reorganizarea sarcinilor și a îndatoririlor, adaptarea echipamentelor, schimbarea modelelor de organizare a muncii și recalificarea lucrătorilor. O evaluare a riscurilor în materie de securitate și sănătate poate contribui la alegerea opțiunilor de amenajare.

Îmbătrânirea forței de muncă

Proporția persoanelor cu handicap tinde să crească odată cu vârsta, acesta fiind un factor important în contextul actual marcat de îmbătrânirea forței de muncă europene. Alături de creșterea vârstei de pensionare în numeroase state membre, se preconizează că numărul lucrătorilor cu handicap din UE va continua să crească.

Prin urmare, măsurile precum prevenirea eficace, locurile de muncă accesibile și politicile cuprinzătoare privind revenirea în câmpul muncii se dovedesc a fi valoroase pentru prevenirea ieșirii anticipate de pe piața muncii și pentru menținerea unui mod de lucru sustenabil.

Munca și problemele de sănătate

Multe persoane cu probleme de sănătate și dizabilități pot lucra confortabil, în condiții de siguranță, dacă există amenajări adecvate pentru ele. Sprijinul și măsurile specifice necesare depind de fiecare persoană și de afecțiunea sa. Prezentăm în continuare câteva exemple: 

• Cancer: facilitarea revenirii în câmpul muncii a persoanelor care au supraviețuit cancerului poate include o revenire treptată și creșterea gradului de flexibilitate a muncii.

• Boală cardiovasculară:  factorii de risc profesionali care afectează persoanele cu boli cardiovasculare, de exemplu munca solicitantă, stresul profesional, programele lungi de muncă, munca în ture și pe timpul nopții și expunerea la substanțe chimice precum monoxidul de carbon, ar trebui reduși la minimum. Aceste măsuri ar trebui completate de inițiative privind promovarea sănătății la locul de muncă, inclusiv prin activitate fizică, alimentație sănătoasă, reducerea consumului de alcool și a fumatului, precum și controale regulate de medicina muncii pentru a identifica factorii de risc pentru hipertensiune sau prediabet.

• COVID de lungă durată: sunt necesare măsuri pentru sprijinirea lucrătorilor cu simptome acute sau pe termen mai lung de COVID-19, precum oboseală extremă, pentru a le facilita revenirea în câmpul muncii.

• Sănătatea psihică și stresul profesional: gestionarea eficace a sănătății psihice precare la locul de muncă, indiferent dacă are caracter ocupațional sau nu, implică o combinație de măsuri preventive și sprijin, de exemplu, furnizarea de consiliere și implementarea de amenajări precum programe flexibile, formare și asistență suplimentară, precum și reducerea nivelului de zgomot la locul de muncă. Introducerea unei abordări proactive privind prevenirea suicidului este, de asemenea, încurajată.

• Afecțiuni reumatice și musculoscheletice: afecțiunile reumatice și musculoscheletice sunt printre cele mai răspândite afecțiuni profesionale din UE. Amenajările la locul de muncă ar putea include programe flexibile care să permită consultații medicale, telemunca, reorganizarea sarcinilor pentru a reduce sarcina fizică și echipamente ergonomice.

Pentru a afla mai multe despre lucrătorii cu handicap și SSM, precum și despre sprijinul eficace în contextul Pachetului european privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap, consultați articolul OSHwiki al EU-OSHA intitulat Probleme de sănătate, ocuparea forței de muncă și revenirea în câmpul muncii. Acesta conține numeroase resurse importante.